miercuri, 28 mai 2014

Împreună în Europa - Emisiunea filatelică EUROPA CEPT

Încă din antichitate umanitatea a dorit să convieţuiască împreună. Prima perioadă de unificare s-a înfăptuit sub Imperiul Roman. Câteva sute de ani, mai bine de jumătate din Europa a trăit sub acelaşi acoperiş. Au mai existat încercări de unificare politică sau militară a Europei sub Imperiul Carolingian, Sfântul Imperiu Romano-German, Franţa lui Napoleon, Habsburgi, Reichul german. Dupa terminarea celui de-al doilea război mondial, statele din Europa de Vest sprijinite de SUA au intrat în competiţie cu URSS şi statele socialiste din Tratatul de la Varşovia. Începând cu anul 1950, ţările europene încep să se unească, din punct de vedere economic şi politic, propunându-şi să asigure o pace durabilă. În 18 aprilie 1951 s-a semnat tratatul care înfiinţează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. În 25 martie 1957 Belgia, Franţa, Germania de Vest, Italia, Luxemburg şi Olanda au semntat Tratatul de la Roma, tratat care pune bazele Comunităţii Economice Europene CEE, cunoscută şi sub denumirea de „Piaţa Comună”.

Emisiunea Europa 2014 - România



Această dorinţă şi necesitate de a trăi împreună s-a reflectat şi în filatelie. Există mai multe teme care reflectă dorinţa de unire în Europa. Printre aceste teme se pot exemplifica: CSCE - Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare Europeană, SEPAC, NATO, Colaborarea Cultural-Economică Intereuropeană, (emisiuni apărute în statele socialiste), Europa CEPT etc.

Timbrele EUROPA sunt mărci poştale emise de administraţiile poştale europene şi poartă logo-ul EUROPA CEPT. Aceste timbre subliniază cooperarea în domeniul poştal, promovând filatelia. Se promovează rădăcinile comune, cultura şi istoria Europei, obiectivele comune. De la prima sa apariţie în 1956, timbrele EUROPA au fost un simbol tangibil al dorinţei Europei pentru o mai bună integrare şi cooperare. Sunt emise de administraţiile poştale membru al Comunităţilor Europene (1956-1959), Conferinţa Europeană a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii (CEPT 1960 - 1992) şi PostEurop din 1993.

Pe data de 15 septembrie 1956 apar primele timbre cu tematica Europa.   Primele ţări care au emis timbre Europa au fost statele care vor semna Tratatul de la Roma şi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului CECO (6 ţări; 13 timbre). Prima emisiune a fost realizată de artistul francez Daniel Gonzague şi desenul reprezintă un turn, cu o schelă în faţă, format din 6 litere ale cuvântului latin Europa. Simbolizează construcţia unei Europe comune.


În 1957, aproape în aceeaşi zi ca şi în 1956, 16 septembrie, apare a doua emisiune. La acest proiect, pe lângă cele 6 ţări, mai aderează Elveţia şi Saarland (teritoriul german, sub controlul aliaţilor). Tema a fost pace şi bunăstare prin agricultură şi industrie, dar nu a fost realizat un desen comun. Fiecare ţară a creat un desen propriu. Cele 8 ţări au emis 17 timbre.

La 13 septembrie 1958 au aparut timbrele din cea de-a treia emisiune (8 ţări, 17 timbre). Tema emisiunii a avut un desen comun, un porumbel care zboară deasupra literei E din Europa, realizat de artistul olandez Andre Van der Vossen. Turcia înlocuieşte Elveţia în acest an.

În timpul verii anului 1959, în Montreux (Elveţia), a avut loc o conferinţă la care au participat 23 de administraţii poştale europene cu denumirea Conferinţa Europeană a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii (CEPT)”. Acesta este cerificatul de naştere oficial al temei Europa CEPT.

La 19 septembrie 1959 au apărut timbrele celei de-a patra emisiuni. Elveţia şi Austria s-au alăturat primelor 6 ţări care au emis timbre. Macheta comună a fost un inel format din 6 verigi de lanţ peste care scrie EUROPE creat de artistul german Walter Brudi. Cele 6 inele, verigi reprezintă primele state care prin cooperare formeaza un inel. Cele 8 ţări au emis 15 timbre.

1960 a fost primul an oficial Europa CEPT în care 20 de ţări au emis un total de 36 de timbre, mai mult decât dublu faţă de 1959. Pentru 11 ţări, a fost prima lor emisiune sub această temă, Europa (Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Grecia, Islanda, Irlanda, Liechtenstein, Norvegia, Portugalia, Spania şi Suedia). Macheta a fost comună tuturor ţărilor, o timonă (roată) cu 19 spiţe, concepută de artistul finlandez Pentti Rahikainen. În acel an, Liechtenstein a emis primul timbru  Europa, dar grafica diferită faţă de celelalte ţări (un fagure în care este scris EUROPA). Liechtenstein a emis numai 322.000 de timbre, motiv pentru care au aparut speculaţii şi a devenit foarte rapid o piesă cautată, din cauza rarităţii lui.



În deceniul următor, numărul ţărilor care emit timbre s-a modificat an de an, unele ţări  rămânând credincioase acestei teme, altele având apariţii ocazionaleMacheta anului 1961 a fost un porumbel stilizat din 19 porumbei, concepută de artistul olandez Theo Kurpershoek. Porumbelul reprezintă Europa unită formată din cele 19 ţări (porumbei) care trăiesc în pace şi colaborare. La acest proiect au participat 16 ţări, emiţând 34 de timbre.



Anul 1962 se caracterizează prin participarea la proiect a 18 ţări, 39 de timbre. Macheta comună a fost un copac stilizat, cu 19 frunze, proiectată de artistul luxemburghez Weyer Lex. Copacul este Europa care are 19 administraţii poştale care trăiesc împreună.

Grafica comună a anului 1963 este o cruce stilizată, în interiorul căreia este scris CEPT, proiectată de artistul norvegian Arne Holm. La proiect aderează 19 ţări care emit 36 de timbre.

Desenul apărut pe timbrele anului 1964 a fost o floare stilizată, proiectată de artistul francez Georges Bétemps. Europa este o floare cu 19 petale (state). Au emis 19 de ţări, 36 de timbre.

Timbrele anului 1965 au ca desen comun o ramură de copac cu 3 frunze, proiectat de artistul islandez Hördur Karlsson. Cele 19 de ţări au emis 36 de timbre. Cele 3 frunze reprezintă: mesaje (scrisori), telegraf şi telefon.

Anul 1966 a adus un nou desen comun, o barcă cu vela stilizată, realizat de artiştii germani Gregor şi Bender Josef. Desenul simbolizează o Europă comună care navighează pe o mare liniştită. Cele 19 ţări au emis 37 de timbre.

În 1967, proiectul comun reprezintă 2 roţi dinţate antrenate de o a treia roată în interiorul căreia este scris CEPT, conceput de artistul belgian Oscar Bonnevalle. Desenul simbolizează CEPT-ul care angrenează administraţiile, statele europene care lucrează împreună. San Marino a emis un timbru care nu are desenul comun. Pe această marcă este harta Europei. În acest an 19 ţări au emis 37 de timbre.

În anul 1968, artistul elveţian Hans Schwarzenbach a proiectat o cheie cu logo-ul CEPT în mâner. Cheia deschide uşa unei Europe comune. Participă la proiect 18 ţări cu 35 de timbre.

Anul 1969 a fost o nouă ocazie pentru multe ţări să ia parte din nou la proiectul Europa. În acest an au participat pentru prima dată poşta din Vatican şi Iugoslavia. Iugoslavia a fost prima ţară comunistă care ia parte la proiect. În acel an macheta comună a fost un templu în interiorul căruia sunt scrise cuvintele Europa şi CEPT. Grafica a fost realizată de artiştii italieni: Luigi Gasbarra şi Georgio Belli. Au emis 26 de ţări, 48 de timbre.

Macheta anului 1970 este un soare compus din 24 de fire întreţesute concepută de artistul irlandez Louis Le Brocquy. La proiect aderează 19 ţări, 42 de timbre.

Anul 1971 aduce un nou participant, micul stat Malta. Macheta comună este un lanţ care taie cuvantul „europa” in dreptul literei „o”. A fost realizată de către artistul islandez Helgi Haflidasson. În acest an 21 de ţări emit 44 de timbre.

În 1972 Andorra (poşta spaniolă) emite pentru prima dată un timbru CEPT. Cu numai 200.000 de timbre care au fost emise de către poşta spaniolă din Andorra, din care o mare parte din ele au fost cumpărate de filatelişti spanioli, această marcă este bine cotată în cataloagele de specialitate. Artistul finlandez Paavo Huovinen a reprezentat o auroră boreală ca desen comun in cele 22 de ţări, care au emis 46 de timbre.



Desenul anului 1973 este un corn stilizat, realizat de artistul norvegian Leif Frimann Anisdahl. Cele 3 săgeţi care compun cornul se spune că reprezintă obiectivele principale ale CEPT: poşta, telgrafia şi telefonia. Cele 50 de timbre au fost emise de catre 24 de ţări.

1974 a fost un an important pentru tema Europa, deoarece de atunci, o temă comună a înlocuit sistemul de machetă comună folosit din 1956. Numai logo-ul (literele) CEPT, de pe fiecare marcă poştală, indică faptul că este un timbru Europa”. Prin apariţia de desene diferite pe timbrele acestei teme a crescut atractivitatea lor, dar şi mesajul transmis de fiecare timbru în parte. În acel an, prima temă aleasă a fost Sculpturi. Cele 23 de ţări au emis 49 de timbre.



În anul următor (1975) tema a fost picturi (24 de ţări, 50 de timbre). În acest an poţta locală din partea turcă a Ciprului a emis o serie pe această temă. Din cauza situaţiei politice de pe insula Cipru, timbrele emise de către partea turcă a insulei nu sunt recunoscute la nivel internaţional. Chiar dacă aceste timbre poartă logo-ul Europa, acestea nu sunt acceptate oficial de către CEPT. Totuşi colectionarii le-au acceptat şi apar în majoritatea cataloagelor filatelice.

În 1976, tema comună a fost obiecte de artizanat. Cele 27 de ţări au pus în circulaţie 58 de timbre. Două noi administraţii poştale au apărut în acel an, Guernsey şi Insula Man​.                        

Anul 1977 se caracterizează prin tema comună peisaje, la care aderează 28 de ţări, care emit 56 de timbre cu imagini din ţările lor.

În 1978, 30 de ţări emit 65 de timbre pe care apare imaginea unor importante monumente. Jersey a luat parte pentru prima dată la acest proiect.

În 1979 tema a fost istoria poştală. Insulele Feroe şi Gibraltar au început să participe la proiect din acel an. Gibraltar nu este de fapt un membru CEPT, dar emite în fiecare an timbre pe acelaşi subiect, dar fără logo-ul oficial. Cele 31 de ţări emit 68 de timbre.

Tema pentru 1980 a fost oameni celebri. Cele 32 de administraţii poştale au emis 67 de timbre care omagiază personalităţi europene.

În 1981 tema a fost folclorul şi sărbătorile. Au fost emise 69 de timbre de catre 35 de ţări. Pentru prima dată, Insulele Azore şi Madeira au emis timbre Europa sub nume propriu.

În anul 1982, 35 de ţări au emis 70 de timbre cu tema comună evenimente istorice.

În 1983, cele 35 de ţări emit 71 de timbre care exemplifică unele din cele mai importante invenţii.

În 1984 s-au aniversat 25 de ani de la primele timbre aparute oficial sub această temă (prima conferinţă CEPT). Pentru a celebra acest eveniment s-a decis utilizarea, din nou, în acest an, a unei machete comune, aşa cum a fost cazul înainte de 1974. Macheta a fost un pod care uneşte ţările, oamenii, culturile, proiectat de Jacky Larrivière, gravor francez. Cele 35 de ţări au emis 67 de timbre.

În 1985 se revine la o temă comună, dar cu desene diferite pe timbrele emise în acest an. Tema a fost Anul European al Muzicii. Cele 35 de ţări au emis 73 de timbre.

Anul 1986 aduce pentru cele 35 de administraţii poştale, 74 de timbre  cu tema conservarea naturii.

În 1987 tema este arhitectura modernă. Cele 35 de ţări emit timbre care prezintă 74 de clădiri moderne.

Anul 1988 are ca temă comună transportul şi telecomunicaţiile. Pe cele 79 de timbre din 35 de ţări sunt exemplificate diverse mijloace de transport utilizate pentru trimiterile poştale şi telecomunicaţii.

Tema anului 1989 este jocuri pentru copii. Jocurile copilăriei sunt ilustrate pe cele 80 de timbre din 35 de ţări.

În noiembrie 1989, Zidul Berlinului a căzut şi s-a pus capăt divizării între Est şi Vest, între vechea şi noua Europă. Acest lucru a adus multe schimbări în Europa, nu numai politic, dar şi cultural şi a temei Europa CEPT.

În 1990 tema a fost construcţii de oficii poştale. Numărul ţărilor care s-au înscris în CEPT a crescut (fostele ţări socialiste), dar nu au emis timbre în acest an. Cele 35 de ţări au emis 78 de timbre pe care se pot vedea diverse construcţii de oficii poştale vechi şi noi. 

În 1991 incep să editeze şi ţările foste comuniste, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România. Tema anului este explorarea spaţiului. Cele 40 de ţări emit 83 de timbre.  

În 1992 (42 de ţări, 90 de timbre), se aniversează 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb. Albania a luat parte pentru prima dată la acest proiect. Croaţia a fost în acel an prima republică din fosta Iugoslavie care emite timbre Europa.



În 1993, 45 de ţări emit 92 de timbre. Tema comună a fost arta contemporană. Lituania, Moldova, Slovenia, Belarus, Bosnia-Hertegovina au luat parte pentru prima dată la acest proiect. Slovacia şi Republica Cehă emit pentru prima dată, ca două state independente după separarea Cehoslovaciei. Vaticanul emite din nou dupa 1969.

În 1994, emit pentru prima data Åland, Groenlanda, Estonia şi Letonia.Tema anului a fost mari descoperiri ştiinţifice. Cele 48 de ţări emit 85 de timbre.

Construcţia europeană duce la pace şi bunăstare pe continentul european. În 1995 (48 de ţări, 90 de timbre), s-au aniversat 50 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Timbrele Europa promovează pacea şi libertatea. Rusia, Bosnia şi Herţegovina au luat parte pentru prima dată în acel an la acest proiect comun. 

În 1996 s-a ajuns la 52 de ţări care emit 89 de timbre. Tema comună a fost femei celebre. Macedonia a emis prima emisiune Europa. Pe mărcile din Albania, Macedonia, San Marino, Turcia apare imaginea Maicii Tereza. 

Tema anului 1997 a fost poveşti şi legende. Cele 54 de ţări emit 96 de timbre. Armenia, Ucraina emit pentru prima dată. Poşta sârba din Bosnia şi Herţegovina participă cu un statut neoficial la această temă filatelică.

În 1998 (56 de ţări, 94 de timbre), au avut ca temă comună festivaluri şi sărbători naţionale. Azerbaidjan, Georgia, Belarus au luat parte în acel an pentru prima dată la acest proiect.

Rezervaţii naturale şi parcuri este tema anului 1999. În acest an sunt promovate de către cele 56 de ţări pe cele 100 de timbre emise frumuseţile naturale ale Europei şi fauna protejată a continentului nostru.

Anul 2000 este anul în care se trece la un nou mileniu, moment potrivit pentru PostEurop pentru a sărbători acest eveniment, cu o nouă temă. Macheta a fost realizată de artistul francez Jean-Paul Cousin. Acesta reprezintă un turn din şase stele construit de copii pe un câmp verde, cu litera E din Europa pe ea. Cele 6 stele reprezintă primele 6 ţări care au emis timbre Europa. Iugoslavia, poşta croată din Bosnia şi Bulgaria au avut un desen diferit faţă de cel comun. Unele ţări au emis pe lângă un timbru cu tema comună, cel putin un al doilea care are un desen diferit (Croaţia, Monaco, Ungaria, Muntenegru, poşta turcă din Cipru, poşta sârba din Bosnia, Anglia, poştele locale engleze). Cele 55 de ţări emit 68 de timbre.



În anul 2001 a fost aleasă ca temă comună Apa - o comoară naturală. Apa, elementul de bază pentru viaţa de pe Terra, este ilustrată de cele 92 de timbre emise de 56 de ţări.

2002 a fost anul introducerii unei monede europene comune: euro. Douăsprezece ţări din Uniunea Europeană folosesc euro de la 1 ianuarie 2002, precum şi unele microţări ca Andorra, Monaco, San Marino şi Vatican. Pe unele timbre Europa din acel an este trecută valoarea nominală în euro, pe altele au trecute în euro şi în moneda naţională, iar pe altele numai în moneda naţională. Sunt emise 93 de timbre de către 58 de ţări. Tema anului a fost circul. Olanda şi Norvegia participă din nou la acest proiect comun. Olanda nu a mai emis din 1992, iar Norvegia din 1993. PostEurop realizează un concurs: cel mai bun design de timbru EUROPA. Acesta este un eveniment anual on-line, în care rezultatul este anunţat în timpul Adunării Plenare. Toate administraţiile poştale care emit timbre EUROPA se pot înscrie în competiţie. Telespectatorii web şi membrii PostEurop sunt invitaţi să voteze pentru timbre lor preferate. Câştigătorul anului 2002 este timbrul emis de Malta (timbrul reproduce portretul unui clovn, machetator Gino Theuma).

Art Poster a fost tema aleasa pentru anul 2003. La proiect participă 57 de ţări care emit 96 de timbre cu reproduceri ale unor afişe sau postere. Concursul pentru cel mai frumos timbru Europa al anului este câştigat de către marca din Monaco care reprezintă o fată tânără stând pe o placă de scufundări. Până în 2007, cel mai bun timbru Europa a fost selectat doar de către membrii PostEurop în timpul adunării plenare. În acel an Iugoslavia devine Serbia-Muntenegru.

Tema comună din 2004 (57 de ţări, 96 timbre) a fost vacanţa. Tema acelui an nu a fost înţeleasă de către fiecare ţară în acelaşi mod. Unele ţări, ca Georgia, au înţeles tema sărbătorile religioase, cu un timbru pentru sărbătorirea Crăciunului şi altul pentru Paşti. Groenlanda a câştigat concursul cel mai frumos timbru Europa din acel an, cu un timbru foarte frumos (două fete din Groenlanda, în costume naţionale se salută prin frecarea nasului, cu Oceanul Arctic in fundal şi text "Salutări din Groenlanda".

În 2005, tema anului a fost gastronomia, o temă interesantă pentru toţi iubitorii de produse alimentare. Pe cele 103 timbre din cele 60 de ţări sunt promovate alimente şi mâncăruri din Europa. Muntenegru şi administraţiile poştale croate şi sârbe din Bosnia şi Herţegovina au luat parte pentru prima dată în calitate de membri oficiali UPU. Kazahstan a luat parte pentru prima dată, deşi doar o parte din teritoriul ţării se află în Europa. Islanda a câştigat concursul cel mai frumos timbru Europa, cu o marcă rotundă, în formă de placă



În 2006 cele 60 de ţări emit 105 timbre. Kosovo a luat parte pentru prima dată, chiar dacă aceasta nu a fost independentă în acel moment. Administraţia oficiului poştal UNMIK (forţele ONU din Kosovo) a emis 2 timbre. 2006 a fost anul unei teme comune: Integrare prin ochii tinerilor. Integrarea într-un sens larg. Ar putea fi integrarea de oameni de o altă cultură, ţară sau de persoane cu handicap (Republica Cehă). Ucraina a câştigat concursul acelui an. Acel timbru arată Pământul care pluteşte în vastul univers care-l înconjoară. Oamenii se ţin de mâini şi simbolizează integrarea în lume pentru binele comun al omenirii în viitor.



Anul 2006 a fost anul celei de-a 50-a aniversare a timbrelor Europa. Multe ţări din întreaga lume au decis să sărbătorească acest eveniment prin emiterea de timbre care să comemoreze acestă aniversare. Destul de ciudat ţările europene care au emis timbre au fost puţine. Niciuna din cele 6 ţări care au emis primele timbre Europa în 1956 nu au comemorat acest eveniment. Majoritatea timbrelor reproduc machetele mărcilor care au apărut începând cu 1956.

În 2007 PostEurop a decis să sărbătorească 100 de ani de la apariţia primilor Cercetaşi (Scoutism). Au apărut 111 timbre în 62 de ţări. Rusia a decis să nu ia parte în acel an la proiect. Concursul anului a fost câştigat de Armenia. Toate mâinile fac semnul scout, reprezentând toleranţa şi solidaritatea. Acesta a fost primul an în care oameni din întreaga lume au putut vota prin internet pentru a selecta cel mai bun timbru Europa.

Tema anului 2008 (63 de ţări, 107 timbre) a fost scrisori. Un mod frumos de a promova comunicarea prin intermediului scrisului şi a scrisorilor. Regiunea Nagorno-Karabah a emis timbre Europa pentru prima dată. Această regiune situată în Caucaz este disputată între Armenia şi Azerbaidjan. Începând cu anul 1992, majoritatea armeană din Nagorno Karabah a declarat regiunea independentă. Ungaria a câştigat concursul Cel mai frumos timbru Europa. Acest timbru descrie tema scrisoare” astfel: în fundal, în forma unei scrisori trimise, şi în prim-plan cu o pagină pe care se scrie în acel moment.

Astronomie” a fost tema comună aleasă de PostEurop pentru emisiunea Europa 2009. Tema a fost selectată în urma unei cereri din partea Comisiei pentru Istoria Astronomiei a Uniunii Internaţionale de Astronomie, care, în 2009, a sărbătorit aniversarea a 400 de ani de la primele observaţii astronomice cu ajutorul unui telescop realizat de Galileo Galilei. Au apărut 112 timbre în 63 de ţări. Ungaria a câştigat pentru al doilea an la rând concursul Cel mai frumos timbru Europa.  Timbrul reproduce portretul lui Galileo, sonda spaţială cu acelaşi nume, lansată în 1989, cu spaţiul interplanetar ca fundal.



Subiectul anului 2010 a fost cărţile copilăriei. Această temă a fost aleasă pentru a comemora Ziua Internaţională a Copilului, 1 iunie. Desenele de pe timbre ilustrează cele mai cunoscute poveşti de pe continentul nostru. Concursul anului a fost câştigat din nou de către Ungaria. Desenele de pe timbre îl reproduc pe ursuleţul Vackor şi au fost realizate de graficianul Károly Reich (1922-1988). Toate desenele au apărut ca ilustraţii în cartea de poveşti pentru copiiPoveştile lui Vackor” scrisă de Istvan Kormos.

Anul 2011 a fost  Anul Internaţional al pădurilor. PostEurop a ales pentru comemorarea acestui eveniment tema: pădurea. Cel mai frumos timbru a fost ales un timbru din Turcia şi a fost proiectat de Ates Bulent. Desenul prezintă pădurea toamna.

În anul 2012 s-a ales tema comună pentru mărcile Europa Vizitează ... (de exemplu, „Vizitează Româniasau Vizitează Moldova” etc). Cel mai frumos timbru al anului a fost ales marca proiectată de Ágnes Rozmann, o artistă graficiană maghiară. Motivul principal al timbrului este codul de ţară Ungaria pentru domeniul net . HU”, care este umplut cu ardei roşii şi verzi.

Pentru următorii ani PostEurop a propus temele:
  • 2013 – Van Postman – vehicule poştale. Se aniversează 20 de ani de la înfiinţarea PostEurop
  • 2014 – instrumente muzicale
  • 2015 – ecologie – Gandeşte verde
  • 2016 – jucării vechi
Bibliografie

Autor: Călin ŞENCHEA – membru fondator
(articol apărut în Anuarul Asociației Colecționarilor din Sălaj I, 2012)

Un comentariu:

  1. Salutari de la colecționarii bârladeni! Ne gasiți aici http://filateliebarlad.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere